duminică, 20 martie 2011

Despre trecutul necesar



O banalitate: trecutul este necesar, pentru că toate din trecut nu mai pot fi schimbate.

Experienţa relevantă a necesităţii se consumă în această cunoaştere nemijlocită şi lesne a trecutului. Deşi cu o necesitate atemporală, legile naturii nu spun mare lucru despre necesitate.

Fără gândul la trecut, orice este numai posibil, probabil. De aici libertatea, dar, deseori, una calitativ inferioară rigorii trecutului necesar.

Când trecutul închide în sine cu necesitate oameni, fapte şi trăiri care îl vor fi angajat intens pe un individ, următoarele din prezent şi din viitor încetează să se prezinte ca nişte posibilităţi ale libertăţii sale.

Îi vor fi doar posibile, nu efecte ale libertăţii sale, de vreme ce ea s-a consumat în trecutul necesar. Oamenii, faptele şi trăirile vor fi aşteptate să se impună prin ele însele spre a căpăta şi ele necesitatea trecutului.